„Băieţii deştepţi“ din universităţi au salarii mai mari decât cele ale laureaţilor Nobel

http://www.curentul.ro/2010/index.php/2010041442286/Actualitate/Baietii-destepti-din-universitati-au-salarii-mai-mari-decat-cele-ale-laureatilor-Nobel.html

„Băieţii deştepţi“ din universităţi au salarii mai mari decât cele ale laureaţilor Nobel

Asociaţia pentru educaţie şi cercetare EDU CER din România cere Guvernului, Curţii de Conturi şi Agenţiei Naţionale de Integritate să investigheze modul în care „băieţi deştepţi“ din sistemul universitar şi academic primesc de la statul român, încălcând Codul Muncii, salarii lunare nete de 4-5 ori mai mari decât ale preşedintelui României.
„Nu există niciun membru al Academiei Franceze sau Engleze, cele mai prestigioase Academii de Ştiinţe din lume, care să primească un salariu de la stat mai mare decât salariul preşedintelui Franţei sau al primului ministru britanic. Nu întâmplător, cei peste 70 de rectori din Consiliul Naţional al Rectorilor s-au opus în unanimitate noului proiect al Legii Educaţiei Naţionale, pentru că le afectează singurele interese care contează cu adevărat pentru domniile lor, puterea şi banii.
Cei care se opun noului proiect de lege a Educaţiei Naţionale sunt exact profitorii „sistemului“ academic actual: unul pur clientelar, măcinat de clanuri, corupţie, impostură şi dorinţa de îmbogăţire a şefilor de gaşcă“, se arată în comunicatul de presă remis Ziare.com de EDU CER, prin care se lansează campania „Un singur salar’, pentru orice bugetar!“.

Marele jaf academic

În opinia asociaţiei, aceste sume enorme „se scurg din bugetul de stat direct în buzunarele clanurilor şi găştilor oligarhiei academice postdecembriste, în cârdăşie cu clasa politică“.
„Toate aceste anomalii sunt posibile datorită complicităţii instituţiilor statului: Guvernul Român, Fiscul, Curtea de Conturi şi nu în ultimul rând rectorilor universităţilor sau conducerii Academiei Române care tolerează şi încurajează astfel de angajaţi. În fapt, multe dintre personajele de mai jos, unii dintre ei impostori în ştiinţa autentică, primesc de la statul român salarii lunare mai mari chiar decât laureaţi ai premiului Nobel!“, se mai arată în comunicatul EDU CER.
Asociaţia susţine că angajatorii încalcă cu bună ştiinţă prevederile Codului Muncii, care stipulează că „durata maximă a timpului de muncă nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână“ (art. 111).
„Nu suntem pentru o salarizare egalitaristă, expresie a unui populism revolut. Se pot câştiga salarii oricât de mari în sistemul privat, dacă sunt şi legal impozitate“, se mai arată în comunicatul citat.
EDU CER solicită Guvernului României să verifice legalitatea situaţiilor prezentate şi să ia măsurile necesare.
De asemenea, EDU CER solicită Curţii de Conturi să verifice cum au respectat conducerile instituţiilor publice menţionate mai jos Codul Muncii, iar Agenţiei Naţionale de Integritate, să se sesizeze din oficiu pentru nerespectarea legii privind declaraţiile de avere şi să verifice legalitatea veniturilor menţionate în continuare.

Cazuri concrete de salarii ilegale

Comunicatul EDU CER prezintă câteva exemple concrete de profesori universitari care încasează lunar salarii impresionante, de sute de milioane de lei.
1) Prof. dr. Cătălin Zamfir, profesor, director, cercetător, academician etc. etc., a încasat în anul 2007 salarii totale de 350.312 RON: adică un salariu mediu lunar de peste 290 milioane de lei (29.192 RON/lună mai precis - aproximativ 7.100 euro/net pe lună).
Sursa din care dr. Zamfir a câştigat acest salariu este bugetul de stat, prin următoarele cumuluri: profesor la Universitatea din Bucureşti, salariu de director la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii al Academiei Române, profesor la Universitatea din Oradea, profesor la Universitatea din Piteşti, profesor la Institutul Adventist, indemnizaţia de membru al Academiei Române.
2) Prof. dr. Elena Zamfir (soţia celui de mai sus): a încasat în anul 2007 salarii totale de 314.264 RON: adică un salariu mediu lunar de peste 260 milioane de lei (26.188 RON/lună mai precis).
Sursa acestui salariu de peste 4 ori mai mare decât al preşedintelui statului român: Universitatea din Bucureşti, Universitatea de Stat din Oradea, Universitatea „Emanuel“ din Oradea, Universitatea din Piteşti, Universitatea din Constanţa, Universitatea „Petre Andrei“ din Iaşi şi Universitatea Adventistă din Cernica (!).
„Doamna Zamfir cumulează ilegal salarii de la 4 universităţi de stat şi 3 universităţi private. Averea familiei de universitari Zamfir mai numără 4 apartamente, două maşini (Volvo şi VW) şi conturi bancare de sute de mii de euro!“, se mai arată în comunicatul EDU CER.
3) Prof. dr. Florian Popa, profesor, rector UMF-Bucureşti, deputat PSD, academician, director, medic etc.: a încasat în anul 2008 salarii totale de 314.449 RON, adică un salariu mediu lunar de 26.204 RON.
4) Prof. dr. Ecaterina Andronescu, rector, profesor, senator PSD: a încasat de la stat în anul 2008 salarii totale de 183.140 RON, adică un salariu mediu lunar de la stat de 15.260 RON. Doamna Andronescu a încasat acest salariu prin cumul triplu de funcţii şi salarii: profesor universitar, rector şi parlamentar.
5) Prof. dr. Andrei Marga (vicepreşedinte PNL), rectorul UBB-Cluj, un alt mare contestatar a Legii Educaţiei Naţionale, şi-a completat ilegal în declaraţia de avere în anul 2009, în dreptul salariului, „conform fişei fiscale“!
„La fel a procedat şi soţia sa, dna Delia Marga: prin urmare, nu putem reţine decât cele 4 apartamente pe care familia de universitari Marga, ambii cu funcţii de conducere în aceeaşi universitate de stat, le deţin“, se mai arată în comunicatul citat.
6) Prof. dr. Nicolae Robu, rector la Universitatea Politehnică Timişoara şi senator PNL: a încasat de la stat în anul 2007 salarii totale de 191.012 RON, adică un salariu mediu lunar de la stat de 15.917 RON, prin cumul triplu de funcţii: profesor universitar, rector şi parlamentar.
7) Prof. dr. Dan Bălteanu şi clanul geografilor multimiliardari: în luna aprilie 2009, toate agenţiile de ştiri din România prezentau o situaţie „spectaculoasă“, profesori de la Facultatea de Geografie a Universităţii din Bucureşti primeau salarii lunare catalogate ca „ocazionale“ de sute de milioane de lei vechi.
Mai precis: prof. dr. Erdeli George - 36.842 RON, prof. dr. Ciulache Sterie - 33.931 RON, prof. dr. Ielenicz Mihai - 28.204 RON, prof. dr. Grecu Floare - 27.839 RON etc., deşi Universitatea din Bucureşti se apropia de faliment.
Numele de mai sus fac parte din „echipa“ academicianului Dan Bălteanu. Deşi în calitatea de director al unei instituţii publice era obligat să îşi posteze declaraţia de avere, acesta nu şi-a făcut-o publică, deci nu se cunosc salariile pe care le primeşte lunar.
Domnul Bălteanu este simultan profesor la Universitatea din Bucureşti, profesor la Universitatea din Craiova, Universitatea din Galaţi, director la Institutul Geografic al Academiei Române, membru în conducerea Institutului Social Român (Institutul fondat în perioada 2000-2004 de camarila universitară a lui Adrian Năstase şi finanţat de Ministerul Educaţiei), primeşte indemnizaţie de academician, indemnizaţie de merit pe viaţă etc.
http://www.realitatea.net/universitatea-bucuresti-este-la-un-pas-de-faliment_558592.html#

Universitatea Bucureşti este la un pas de faliment

09 iul 2009, 13:47

Universitatea Bucureşti este la un pas de faliment. Numai ca să facă cheltuielilor cu salariile, Universitatea ar trebui să reducă veniturile profesorilor la o treime faţă de cât sunt în prezent. Un document intern al instituţiei a ajuns în posesia Realitatea TV şi arată că din bugetul Universităţii lipsesc apoape 20 de milioane de lei.

Încasările estimate pentru anul 2009, de la buget şi din venituri proprii, sunt de peste 90.800.000 de lei. Cât despre cheltuielile cu salariile, acestea trec de 110 milioane de lei. Rezultă aşadar un deficit de aproape 20 de milioane de lei.

Veniturile totale ale Facultăţii de Chimie sunt de patru milioane de lei, dar cheltuielile cu salariile se ridică la 9.350.000 de lei. Facultatea de Fizică are venituri totale de 4.660.000 de lei, iar cheltuielile cu salariile ajung la opt milioane de lei.

La facultăţile de Matematică-Informatică şi Teologie Ortodoxă, deficitul este de peste două milioane de lei, la Biologie de aproape două milioane, la Litere şi Geologie cam de un milion şi jumătate, iar la Istorie, Administraţie şi Afaceri, Filosofie, Geografie, Drept sau Limbi străine, de până într-un milion de lei.

În documentul Universităţii Bucureşti se propune reducerea cheltuielor de salariu cu 56 de procente la Facultatea de Chimie, cu 42 de procente la Fizică, 27% la Matematică şi Informatică, 32 de procente la Teologie, 29 de procente la Biologie şi 39 de procente la Geologie.

PROFESORII DE LA FACULTATEA DE GEOGRAFIE DIN BUCURESTI (4)

Continuam incursiunea printre dinozaurii de la Facultatea de Geografie din Bucuresti, si ne oprim azi la “personalitatea stiintifica” romaneasca care haleste 9000 de dolari pe luna, M. Ielenicz (Tyranosaurus Sine Sex).
Marturisesc ca ma simt de parca m-as plimba cu Sam Neill prin Jurassic Park atunci cand contemplu fosilele miscatoare din buricul Bucurestilor, iar Ielenicz are un loc aparte in memoria mea afectiva.
Pentru ca el, omul care la peste 40 de ani inca purta cravata rosie, a fost cel care ne-a indrumat primii pasi prin caminul din 6 Martie, cu ajutorul terorii si al amenintarilor.
Desi doar un asistent amarat pe langa profesorul Grigore Posea, Ielenicz era unul dintre tipii cu cea mai mare influenta din facultate, in calitatea lui de kapo al caminului de baieti. Ielenicz intreprindea razii prin camin lunea dimineata dupa ora opt, sa vada cine nu e la cursuri. Ielenicz intocmea liste cu studentii care faceau de serviciu pe fiecare etaj, carand gunoiul si spaland holurile, ca doar de aia intrasera la facultate. Ielenicz verifica cu atentie studentii caministi care erau de serviciu la cantina se prezentasera la sase dimineata la corvoada.
Ielenicz pazea intrarea in camin in serile de inviere, pentru a impiedica studentii care mergeau la Biserica sa patrunda in caminul numit “6 Martie” (zi blestemata in care, in 1945, banditul Petru Groza daduse o lovitura de stat comunista cu ajutorul komisarului sovietic Visinski) cu lumanari aprinse, ca doar s-ar fi intors Petru Groza pe burta in iad daca asta s-ar fi intamplat.
Evident ca Ielenicz nu avea prea mult timp pentru stiinta geomorfologica, iar laboratoarele pe care Posea il lasa sa le conduca erau notorii pentru plictis.
Dar Ielenicz revenea mereu la viata in practici cand, cu sadism, scula studentii la cinci dimineata sa se catare pe ploaie si lapovita pe nu stiu ce varf obscur de prin Ciucas, care era acoperit oricum de ceatza, iar valoarea educativa a deplasarii era zero. Dar placerea de a-i chinui pe copii era prea mare, ca doar el nu avea copii, nu avea nici nevasta, nici Dumnezeu.

Ielenicz, al treilea din stanga, in postura de comandant de osti
Acum, Ielenicz, zis si Balon, (vezi poza) e profesor universitar doctor si o foarte mare (la propriu) “personalitate stiintifica”. Il vedeti in dreapta, debitand aceleasi platitudini vechi de 50 de ani pe undeva prin Dobrogea.
El atata stie, atata face, mai ales ca acum nu mai poate sa faca politie cu studentii prin camine si sa-i ameninte cu datul afara daca indraznesc sa aduca in camin o fata — o chestie pe care el n-a facut-o niciodata. Ha ha.
“Activitatile” lui stiintifice care justifica cei 9000 de dolari pe luna raman un mister la fel de mare ca si cauza disparitiei dinozaurilor. Sau, ca si cauza pentru care dinozaurii rosii de la Facultatea de Geografie din Bucuresti nu mai dispar odata.

PROFESORII DE LA FACULTATEA DE GEOGRAFIE DIN BUCURESTI (3)

Booon, sa mergem la urmatorul saurian din Taramul Uitat de Timp si Plin de Tampi, adica Facultatea de Geografie din Bucuresti… E simpaticul Ion Marin (Ichtyosaurus Marinus), o alta “personalitate stiintifica” romaneasca. Marin preda, si preda prost, saracul… ca Marin nu era Marin Preda cand preda, ma rog, ajunge cu jocurile de cuvinte obosite, hai sa va povestesc un episod care arata cat de competent era Nea Marin.
Un tip sters, preda si el ceva pe-acolo, un curs de geografie economica, de pe niste foi dactilografiate, si probabil dactilografiate cu greseli. Marin preluase cursul de la Ion Let(z)ea, proful cel destept care plecase in America sa studieze la fata locului economia si urbanistica americana, pe care le cunostea mai bine ca americanii.
Stilul lui Marin era adormitor, desi cursul ar fi trebuit sa fie interesant. Omul preda in halat alb, de doctor, ca asa cerea partidul si tov. prodecan Valerica Velcea, soata barbatusului Bebe Velcea.
Ei, si cum Abaddon si dracii din gasca lui erau, hai sa zicem, pasionati de geografia economica a Occidentului, si mai ales, de tot ceea ce tinea de urbanistica, au facut greseala ca, in loc sa ia notite mecanic, sau sa motzaie privind pe fereastra la gagicutzele care asteptau troleul in fata la Teatrul National, sa asculte si chiar sa analizeze detritusul verbal care se rostogolea ca un grohotis din gura Marinului.
Ei, si la un moment dat, spune Marin, ca cea mai lunga artera din Manhattan este Broadway, care are, tineti-va bine, 47 de km lungime! Si continua cu banalitatile obisnuite, ca acolo sunt teatre etc.
La care Abaddon, party spoiler prin definitie, intrerupe bazaitul monoton al Marinului, si somnul dulce al colegelor (azi, niste vajnice profe de geogra prin diverse cotloane ale Romaniei), si intreaba, “Tov. conferentiar doctor, pot sa va rog sa lamuriti ceva ce nu inteleg?” “Bineinteles, Abaddoane, ia spune, tata, ce te framanta?” incearca Marinica un spirit de glumitza. “Pai, tov. conferentiar, nu pot pricepe cum de Broadway-ul are in Manhattan 47 de km, cand toata insula Manhattan are 21 de km lungime si patru latzime?” Linistea care s-a lasat in amfiteatru era in vadita contradictie cu hohotele de ras din povestea anterioara, cu Bebitza. Marin, vadit stanjenit, devenea din ce in ce mai stacojiu, fiecare secunda de tacere latindu-se einsteinian, cat o eternitate. Intr-un tarziu, dupa vreo cinci secunde cat cinci secole, Marin a baiguit, “Pai, nu, e vorba de Broadway asa, ca… artera sociala…”
Sa-l fi umilit in continuare, cerand detalii despre ce inseamna ineptia aia, artera sociala, ar fi insemnat sa stric efectul scenei. Am dat din cap, intelegator si m-am asezat. Marin n-a mai putut sa-si reia dictarea coerent, ceea ce oricum nu conta, ca nu lua nimeni notite.
Ce nu stia “personalitatea stiintifica romaneasca” in devenire era ca Broadway-ul are in jur de 40 de km in total, dar se intinde dincolo de insula Manhattan, in Yonkers. Pasa-mi-te, Marin nu prea putea sa faca diferenta dintre Manhattan si New York, adica dintre parte si intreg. Abaddon, care inca nu a ajuns la New York nici acum, dar promite ca va bate cu pasul Broadway-ul intr-o buna zi, gandidu-se la Marin (aiurea, hai sa fim seriosi!) stia mai multe despre Manhattan si capitala lumii, New York, decat profu” care preda materia respectiva. Nu existau pe atunci Google Maps si Google Earth, dar erau carti si atlase. Sau, atlasuri, cum ar zice o alta “personalitate” romaneasca, de data asta a vietii politice, EBA…

PROFESORII DE LA FACULTATEA DE GEOGRAFIE DIN BUCURESTI (2)

Bebe Velcea - savant sau amorez?

Dupa cum am amenintat mai devreme, revenim cu un documentar demn de National Geographic, sau chiar de Discovery Channel, despre dinozaurii care populau si inca populeaza facultatea de geografie din Bucuresti!
Evocari pline de caldura si simpatie ale celor care si-au arogat titlul de “personalitati ale stiintei romanesti”, dupa cum cu oroare se poate constata de pe copertile seriei de suse “Volum Omagial - tezaur geografic”. Auzi colea, “tezaur geografic”! Ia sa le luam, nene, pe rand, pe aceste “personalitati” ale stiintei geto-dace:
Ion Velcea, zis Bebe, (Plaisirosaurus Velcioius-raptor) ajuns cadru universitar print-o lucrare de mare anvergura, adica lucrarea facuta coanei Valerica, mare stab de partid si de stat degeaba prin facultate pe vremea lui Ceshkutza, care l-a luat de barbat ca sa aiba origine sanatoasa.
Deci, Bebitza preda si el, ceva acolo, un curs redundant prin anul doi de facultate, care relua mai prost si mai stangaci notiuni de geografie economica predate exceptional in anul intai de marele Ion Letea. Mai apoi, prin anul trei, omul se baga si la geografia turismului, ca nu, doar si lui si coanei Valerica le placea taaare mult sa manance pe gratis si sa fie cazati ca VIP-uri comuniste ce erau, pe la hoteluri din provincie, pe la familii de securisti si secretari de partid de la judete etc.
Bebitza al nostru era, insa, ochi alunecosi, inima zburdalnica, si ii cam placeau studentele, evident alea mai mistocutze, ca doar avea omul un statut (statutul partidului) si era si cam statut. Din pacate, studentele nu prea-l placeau pe el, asa ca Bebe mai recurgea si el la cate o mica aluzie, ma-ntelegi, dai tu, dau si eu, la examene! Studentele il parau la coana Valerica si ea punea toroipanul pe amorezu”” cel dospit si ii citea apoi cate trei ore din programul PCR de edificare a societatii socialiste multilateral dezvoltate si inaintare a Romaniei spre comunism.
Booon, veti zice, dar ce-ai dom””le cu omu””, poate avea si calitati. Profesionale, desigur. Pai, ia sa vedem ce calitati profesionale avea Bebitza-cel-sturlubatec: la un curs despre transporturile din Franta pe la inceputul anului doi (curs inutil, caci toate se facusera in anul intai la Geografia economica a lumii, predata exceptional de unul din cei mai informati oameni din Romania acelei vremi, fantasticul Let(z)ea, – care intre timp plecase in America iar memoria ii era pangarita de lingaii comunisti din facultate precum Velcioii), Bebitza, care se dadea mare francofon (furculision, lingurision, bidon), a inceput sa-si strambe limba cu tot felul de nume frantuzesti, la care pe Abaddon si inca vreo doi draci care asistau tolaniti la curs undeva suuuus de tot in Amfiteatrul Valsan, i-a bufnit rasul.
Bebitza s-a oprit din dictat de pe caiet, si-a compus o fatza crunta, atat cat se putea cu mecla lui sifonata de viciu, si a icnit, plin de indignare, “cum te cheama, mai blondule?” Evident, raspunsul a venit rapid, “Abaddon, tovarase conferentiar doctor”. “Ia sa vedem, mai Abaddoane, daca tot esti asa de vesel, iti mai arde de ras acum, cand o sa te intreb eu daca ai retinut cum se numeste cele doua aeropoarte din Paris? Ha? Aud?” a continuat Bebitza doct, cu un ranjet plin de satisfactie, care i-a inghetat insa la jumatatea drumului dintre creier si facies, cand Abaddon i-a luat vorba din gura, ”Orly, Roissy-Charles De Gaulle si Le Bourget, tovarase conferentiar doct…” restul, insa, nu s-a mai auzit, pentru ca a fost inecat de hohotul general de ras ca un tsunami care s-a rostogolit din amfiteatru si l-a zdrobit sub un ocean de ridicol pe bietul Bebe Velcea. Pasa-mi-te, Bebitza uitase ca noi facusem in anul intai scoala adevarata cu Letea si mai si tineam minte ce invatasem…

PROFESORII DE LA FACULTATEA DE GEOGRAFIE

Salarii de peste 30.000 lei pentru unii profesorii de la Facultatea de Geografie

O parte dintre profesorii universitari de la Facultatea de Geografie câştigă un salariu de peste 30.000 de lei.

Realitatea TV a intrat în posesia unui document cerut de Universitatea Bucureşti Facultăţii de Geografie, unde sunt trecute lefurile câtorva profesori universitari care au fost reconfirmaţi în funcţie, chiar dacă au depăşit vârsta de pensionare.
Pentru a menţine salariile profesorilor, consiliul de administraţie a luat decizia de a suspenda practica obişnuită a studenţilor din perioada de vară.
"Este vorba de un salariu ocazional. 8.082 e salariul maxim obţinut pentru că face normă dublă (...) Plata cu ora s-a făcut pe două luni şi noi avem regula că nimeni nu face cumul, acest om ia un singur salariu pentru două norme şi plata cu ora nu poate depăşi un cunatum pe săptămână, dar în acest caz s-a cumulat din două luni (...) Aici s-au adăugat şi nişte inspecţii pe grad", a explicat rectorul Universităţii Bucureşti, Ioan Pânzaru.
Salarii la Facultatea de Geografie, aprilie 2009 Erdeli George 36.842 leiCiulache Sterie 33.931 leiIelenicz Mihai 28.204 lei Grecu Floare 27.839 lei Vespremeanu Emil 16.799 lei Niţu Constantin 11.803 leiSursa: Universitatea din Bucureşti

Bun, dar să vedem cine sunt aceşti profesori. Vom descoperi chipuri de politruci comunişti, dacă e să ne luăm după memoriile acestui fost student al Facultăţii de Geografie din Bucureşti. (Preluare de pe http://cafeina.ro/2009/06/19/domnilor-profesori-cu-dragoste/).

Domnilor Profesori, Cu Dragoste
June 19, 2009 by Abaddon · 16 comentariiCategoria: Random

O stire cutremuratoare a facut inconjurul lumii si s-a izbit de patinoarul neted si lucios al creierelor de de la Irealitatea TV! Cativa profesori de la facultatea de geografie din Bucuresti au salarii de aproape 10 mii de dolari pe luna! (http://www.realitatea.net/salarii-de-peste-30-000-lei-pentru-unii-profesorii-de-la-facultatea-de-geografie_541722.html)
O fi bine, o fi rau? Pai, ia sa vedem. Abbadon i-a avut profesori pe trei din cei incriminati, pe Ielenicz, Ciulache si Erdeli, deci vorbeste oarecum in cunostinta de cauza.
In principiu, nu va de ce niste profesori universitari nu pot sa castige bani multi, si de ce ii freaca grija pe aia de la Realitatea de salariile unor profi universitari cand chioambe proaste ca Andreea Esca sau Teo sau Raduleasca castiga 30 de mii de euro pe luna, se pare. Sau, politicieni de carton ca Geoana isi trag case pe plaja la Mamaia si dupa aia mint cu nerusinare la TV ca stau in chirie.
In America, probabil ca profii tari de la marile universitati castiga tot la 10 mii pe luna. Cinste lor. De ce, deci, nu si la noi?

Sterie Ciulache
Pai, n-ar fi nicio problema la prima vedere. Cei nominalizati sunt oameni cu zeci de ani de experienta in spate, deci vechime, valoare etc, totul se cumuleaza. Ei, nu zau, zice insa Abaddon.
Pai, ia sa vedem noi cine sunt somitatile respective. Recunosc ca am fost socat sa vad ca acesti dinozauri inca predau, probabil la fel de prost ca si pe vremea mea. Pai, mai copii, Abaddon a terminat facultatea acum mai bine de 20 de ani, iar astia erau deja atunci niste fosile demne de coborat de la etajele trei si patru, unde era Geografia, la etajele doi si unu, la Geologie, la nea Emil Constantinescu.
Iar ca valoare, aoleu! Sa-i luam pe rand:
Incep cu Ielenicz, ca e cel mai sfidator caz. Ielenicz era un asistent obosit si trecut binisor de 40 de cotolani cand am inceput eu facultatea. M. Ielenicz, alintat de studenti cu apelativul Mu Ielenicz datorita privirii sale usor bovine, era omul care-i ducea servieta sau geamantanul profesorului Grigore Posea, de geomorfologie, si care avea sarcina demna de respect de a fi dulau de paza la caminul de baieti al geologiei si geografiei din 6 Martie, langa Drept. Ielenicz venea si ne trezea dimineata la cinci sa facem curat pe holuri, si sa mergem la alegerile comuniste. Ielenicz era cel care nota cine mergea la inviere la Sf. Elefterie de Pasti si cine venea cu lumanari aprinse in camin. Ielenicz tinea laboratoarele la materia lui Posea, si era foarte adormitor sa-l asculti. Ielenicz ne tot ameninta ca ne da afara din camin daca aducem gagici si facem chefuri (pai, de ce sa mai fii student caminist atunci, mai nene?) Ielenicz, zis si Balon, pentru ca era un holtei grasuliu, purta sosete de nailon in practici, spre oroarea studentilor care avea ghinionul sa doarma cateodata cu el in aceeasi camera pe unde se nimerea sa fim cazati.
Cum o fi ajuns el in anii de dupa lovilutie decan si profesor universitar, greu de spus, cand el era mai mult ocupat cu politia pe la camine si cu implementarea prevederilor de partid si de stat in curul studentilor, in loc de studiul nobilei stiinte a geomorfologiei. Dar, in cultura coruptiei care domnea la Facultatea de Geografie pe atunci, nu e de mirare ca nulitati cu apucaturi comuniste ajungeau mari, iar oameni de mare valoare profesionala erau tinuti pe linie moarta (faimosul profesor Ion Letea, o minte stralucita, sau asistentul lui cu nimic mai prejos, Ion Nicolae, tinut la colt ani buni dupa ce Letea a plecat in America, scarbit de jegul din universitate).
Marii smenari din facultate, Valeria Velcea (prodecan si secretar de partid, foarte indragostita de Ceausescu si de aberatiile lui nationaliste, madama statea in practici numai pe la sefii securitatii din judetele respective, si avea ambitia sa elimine toate toponimele unguresti din Ardeal, hahaha!), barbatusul ei, un fante jigarit de mahala, Ion Velcea, care se ruga de studentele mai frumoase sa se culce cu el pentru ca sa le treaca, iar ele il amenintau ca-l spun feldwebel-ului de nevasta-sa, apoi cel mai mare impostor din toata universitatea, Vasile Cucu, ale carui carti erau scrise de studenti si asistenti, teribila Bombonica Patroescu, o asistenta trupesa si guresa care ajunsese acum vreo doi ani in atentia presei pentru niste smenuri cu masini de teren, si alti politruci cretini care aveau un singur scop venind la servici, sa-si pastreze avantajele pupand in cur regimul comunist. (Un caz extrem de grav era cel al unui imbecil batran, profesorul Naum, care ca sa se puna bine cu partidul comunist, inventase un studiu conform caruia in Muntii Calimani se putea exploata sulf la suprafata, in cariera, iar comunistii l-au luat de bun si au distrus o rezervatie naturala superba in Calimani, cautand sulful lui Naum, care aparea cam la o bucata de un kil la zece camioane de teren decopertat. Am fost la cariera de sulf din Calimani, oameni buni, era iadul pe pamant, ca in copperbelt-ul african, la Nchanga, Nkana, Mufulira, Kamoto sau Musonoi, numai ca acolo nu munceau negri, ci romani adusi cu forta. Pe nenorocitul asta de Naum nu l-a mai tras nimeni la raspundere pentru ca, ca sa se puna bine cu Ceausescu, a distrus un masiv montan unic in lume, ca sa scoata doua galeti obosite de sulf).
Ciulache, era altceva. Prof de meteorologie, era un artist refulat, se voia scriitor, il admira pe DR Popescu, iar prefata la cursul lui incepea asa: As fi vrut sa scriu o carte frumoasa, dar a trebuit sa scriu o carte utila, sau asa ceva. Era un om cumsecade, trecea pe toata lumea co note mari, pentru ca ura si el meteorologia la fel de mult ca si noi. E machidon, din cadrilater si un tip cu mult umor. Se oprea, la fiecare jumatate de ora din predat (dictat din carte) si ne spunea cate un banc rasuflat, sa destinda atmosfera, zicea el.
Acum, simplul fapt ca dupa mai bine de doua decenii, oamenii astia inca sunt fatza invatamantului universitar romanesc spune ceva despre dezastrul total din Romania. Ei predau aceleasi texte pietrificate, pe care le stiu pe de rost, de peste 50 de ani. E normal ca invatamantul superior romanesc sa fie incremenit in proiect (vorba lui Liiceanu) la doua decenii dupa caderea regimului comunist? Nu faptul ca ei iau 9 mii de dolari pe luna e ingrijorator, ci ca ei inca sunt in invatamant.
P.S. Bai, tata, cred ca am facut o mare greseala. Daca stiam ca se poate castiga asa de bine ca profesor de geografie, pai, ar fi trebuit sa raman si eu in invatamant, nu sa iau calea strainatatii. Maaare fraier…